Senzationalul, viata si evenimentele de zi cu zi

Cand toata atentia e indreptata catre Senzational, “analişti politici” si tabloide in care se discuta despre aventuri, despre idile si alte subiecte fierbinti din viata politica, stiri care nu se mai termina si care fac deliciul unei anumite categorii de persoane, creierele ne sunt spalate de emisiuni stupide, asteptam ca binele nostru sa vina de la altii si nu sa luptam pentru el. Daca se intampla sa iesim in strada, atunci dansam.
Dupa cum stau lucrurile si maine va fi cam la fel, intr-un maraton de ipocrizie și tupeu.
Uitam ca Românii au simţul supravieţuirii în orice condiţii iar acum se pregatesc de concedii, ca e vara, poate in toamna vor si protesta.
Pe cei aflati la baza societatii, deznadejdea nu-i lasa sa se ridice, sa aiba incredere in fortele lor, iar pe cei aflati in varf, nepasarea il face sa cada.
Am vrut integrare în UE, NATO şi uite ne-au băgat pe gât un FMI.
Greu de suportat ceea ce ni se intampla, ceea ce patimim, suferim, sacrificam si nu imi este rusine ca muncesc, dar ma cuprinde o furie nebuna cand vad ca toti vor sa lupte altcineva pentru drepturile lor sa faca greva altcineva pentru ei iar ei sa priveasca totul la tv la caldurica.
Dupa ce totul se incheie iei Romanii ies in strada si dau fuga dupa certificate de revolutionar si alte plocoane.
Sunt multi cei care mananca seminte, cei care scuipa pe strada, cei care merg dezbracati, cei care au masini scumpe si traiesc in lux, dar am senzatia ca nici nu mai realizeaza ca traiesc in lux, il considera firesc, decent, iar noi ceilalti muritori trebuie sa lucram pana la 65 de ani sa iesim la pensie. Avem o tara frumoasa dar nu stim cum sa avem grija de ea.
Sa mai fim revoltati? De ce?

Senzational, senzational sunati-va bunicii, nepotii, vecinii de scara.
Noi suntem in plus in tara asta… Si atunci ce facem ?
Speram? Nu mai putem!
Tipam? Cine sa ne auda?